Fizica vieții cotidiene
Vezi cartea Fizica vieții cotidiene scrisa de Marian P. Ciuperceanu, publicata de editura EMIA. Cartea a fost publicata in 2017, are 207 pagini. Pe aceasta pagina gasesti informatii despre carte, autor, editie si alte detalii utile, ca sa iti faci rapid o idee daca titlul este potrivit pentru tine. Daca vrei sa mergi mai departe, poti vedea si alte carti scrise de Marian P. Ciuperceanu. Editia, formatul si detaliile comerciale afisate pot varia in functie de partenerul extern mentionat in pagina.
Dacă te interesează această carte, mai jos găsești detalii despre autor, structură și contextul în care a fost publicată. Informațiile sunt organizate pentru a te ajuta să înțelegi rapid dacă titlul este potrivit pentru tine.
Cartea poate fi explorată prin librării partenere online, unde poți verifica disponibilitatea, condițiile de livrare și eventualele oferte active.
Pe scurt
Ideea principală: Cuprins: Din partea autorului Cap. I: Fizica „de ce-urilor" I.1. Forte, miscari, energii I.2. Caldura — frig I.3. Electricitate si magnetism I.4. Lumina si culoare I.5. Atomul — ultima caramida a materiei? Cap. II: Viata si activitatea unor...
Pentru cine este: cititori interesați de Cultura Generala și de modul în care Marian Ciuperceanu tratează această temă
Ce vei găsi în carte: Cartea îți poate oferi idei și perspective legate de Cultura Generala, stilul în care Marian Ciuperceanu își construiește explicațiile și exemplele, un conținut organizat într-un volum de 207 pagini.
Este această carte pentru tine?
Da, dacă
- vrei o carte din categoria Cultura Generala
- te interesează ideile și stilul de scriere al lui Marian Ciuperceanu
- îți plac volumele de aproximativ 207 pagini
Poate nu, dacă
- cauți o lectură dintr-un domeniu complet diferit
- preferi un rezumat foarte scurt, nu o carte întreagă
- te interesează doar apariții foarte recente, nu ediții din 2017
Descriere și context
Cuprins: Din partea autorului Cap. I: Fizica „de ce-urilor" I.1. Forte, miscari, energii I.2.
Caldura — frig I.3. Electricitate si magnetism I.4. Lumina si culoare I.5.
Atomul — ultima caramida a materiei? Cap. II: Viata si activitatea unor fizicieni celebri II.1.
Arhimede (287-212 i. Hr.) II.2. Galileo Galilei (1564-1642) II.3.
Johannes Kepler (1571-1630) II.4. Blaise Pascal (1623-1662) II.5. Isaac Newton (1642-1727) II.6.
Michael Faraday (1791-1867) II.7. Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923) II.8. Antoine Henri Becquerel (1852-1908) II.9.
Marie Curie (1867-1934) II.10. Ernest Rutherford (1871-1937) II.11. Niels Bohr (1885-1962) II.12.
Enrico Fermi (1901-1954) II.13. Albert Einstein (1879-1955) Cap. III: Descoperiri fizice intamplatoare?
III.1. Hazardul in descoperire III.2. Mici povesti despre oameni mari Cap.
IV: Modele fizice inspirate din viata IV.1. Modelul gazului perfect IV.2. Modelul planetar al atomului IV.3.
Modelul nuclear al picaturii de lichid (un model hidrodinamic) Cap. V: Fizica si intelepciunea proverbelor Bibliografie Fragment din volumul "Fizica vietii cotidiene" de Marian P. Ciuperceanu: „1.4.19 De ce apare curcubeul dupa ploaie?
Unul dintre cele mai frumoase fenomene atmosferice, curcubeul are la baza separarea luminii venite de la Soare in componentele sale (ROGVAIV) de catre picaturile fine de apa ce le refracta diferit. Astfel, lumina rosie este franta mai putin decat lumina verde sau cea albastra. Mai stim ca...
In conditii favorabile, pe cer apar doua curcubee, unul principal-intens si unul secundar - mai palid. In arcul curcubeului principal, culoarea rosie se situeaza in partea exterioara, iar in cel secundar rosul se situeaza in interior (distributia culorilor in cele doua curcubee este inversa). Intre cele doua curcubee cerul este mai intunecat (zona alexandrina, cunoscuta inca din antichitate).
In Vechiul Testament curcubeul este semnul Impacarii dintre Dumnezeu si Noe la incetarea Potopului. 1.4.20 De ce corpurile par mai intunecate atunci cand sunt umede? Numeroase corpuri, precum materialele textile sau nisipul, par mai intunecate atunci cand sunt umede.
Acest lucru se datoreaza faptului ca pelicula subtire de apa ce acopera corpul respectiv capteaza lumina incidenta. De fapt, majoritatea suprafetelor poseda asperitati si dupa ce lumina traverseaza pelicula de apa este partial absorbita la suprafata de separatie apa-aer, o parte din lumina este din nou reflectata iarasi inspre corpul respectiv s.a.m.d. Reflectand mai putin lumina, atunci cand este umeda suprafata ce prezinta asperitati apare mai intunecata ochiului observatorului.
1.4.21 De ce cerul este albastru? Aerul este incolor si totusi cerul senin este albastru. Lumina alba a Soarelui — combinatie a tuturor culorilor — loveste particulele mici din atmosfera.
Acestea capteaza o mica parte din lumina si o emite (difuzeaza) mai departe in toate directiile. Moleculele din aer disperseaza lumina provenita de la Soare pe intregul cer care capata culoarea albastra deoarece lumina albastra este mult mai puternic dispersata decat lumina celorlalte culori.”
Detalii tehnice
| Autor | Marian Ciuperceanu |
|---|---|
| Editura | EMIA |
| An | 2017 |
| Pagini | 207 |
| Dimensiune | 210x140 |
| Formatul Cartii | Necartonata |
| ISBN | EMI978-973-753-380-7 |