Fericirea neobisnuita a oamenilor obisnuiti

Psihologia pozitiva la indemana tuturor: solutii concrete pentru a trai fiecare zi cu bucurie. De ce oamenii fericiti sunt mai sanatosi si traiesc mai mult? Pentru ca sunt rasfatati de mostenirea genetica sau pentru ca, pur si simplu, sunt mai norocosi decat ceilalti?

Aceasta carte le ofera cititorilor solutii concrete pentru a trai fiecare zi cu bucurie si constituie un adevarat remediu impotriva pesimismului. Autoarea va arata cum sa cultivati „fericirea oamenilor obisnuiti”. Intr-un limbaj accesibil, ea abordeaza curentul revolutionar al psihologiei pozitive care nu este interesata de problemele oamenilor, ci de ceea ce functioneaza bine la acestia.

Fericirea neobisnuita a oamenilor obisnuiti prezinta, cu simplitate si umor, principalele descoperiri din psihologia pozitiva, insotite de anecdote si de exercitii. Ea va invita sa aduceti magie in viata dumneavoastra, efectuand o serie de actiuni extrem de simple. ABC-ul fericirii este acum la indemana tuturor, trebuie doar sa ne dorim sa invatam din el!

Psihologia pozitiva se ocupa nu numai de numeroasele probleme si disfunctionalitati individuale si colective, ci si de momentele fericite din viata omului. Fiind preocupata de ceea ce il ancoreaza pe individ in propria viata si in lumea inconjuratoare, ea abordeaza adesea teme filozofice, legate mai ales de rostul vietii sau de sistemul de credinte si chiar de morala, subliniind importanta implicarii depline a omului in viata de zi cu zi. LUCIE MANDEVILLE este psiholog si profesor la Departamentul de Psihologie al Facultatii de Litere si Stiinte Umaniste a Universitatii Sherbrooke din Canada, unde preda psihoterapia umanista si pozitiva.

Este considerata cea mai importanta specialista in psihologie pozitiva din Quebec. Fragment din cartea "Fericirea neobisnuita a oamenilor obisnuiti" de Lucie Mandeville "UN PUNCT DE VEDERE PREZBIT ASUPRA REALITATII Problemele obisnuite sunt in prezent etichetate intr-un manual de tulburari mintale. Traim o tristete adanca si staruitoare dupa moartea cuiva drag, ne simtim pierduti si rusinati atunci cand ne pierdem locul de munca, resimtim o lipsa de afectiune atunci cand suntem singuri, fara un partener...

Toate acestea sunt boli mintale catalogate drept depresie, tulburare de adaptare si dependenta. Trebuie sa recunoastem ca traim intr-o epoca in care exista un grad ridicat de intoleranta fata de tot ceea ce se indeparteaza de ideea - adesea idealizata - existentei noastre. Daca unele reactii obisnuite sunt patologizate, oricine poate avea o judecata partinitoare asupra propriei experiente, ca si asupra experientei celorlalti.

Dar, cand ne uitam cu lupa si disecam atat modul nostru de a fi, cat si pe al altora, vom gasi, in mod inevitabil, aspecte urate. Atunci cand analizam la microscop o realitate, oricare ar fi ea, ii vedem imperfectiunile. Acest punct de vedere prezbit asupra realitatii - adica marit cu lupa -, dus pana la exces, poate transforma o calitate intr-un defect nemarturisit.

A fi amabil sau a manifesta un fals altruism, dupa expresia omului de stiinta francez, totodata si calugar budist, Matthieu Ricard, poate fi astfel vazut ca o strategie mascata de teama de judecata, de dorinta de a fi admirat, pentru a atenua un sentiment de vinovatie sau pentru ca pur si simplu nu putem suporta suferinta celorlalti. De exemplu, istoricul american Doris Goodwin, castigator al Premiului Pulitzer, a declarat ca Eleanor Roosevelt si-a dedicat o parte din viata ajutandu-i pe cei defavorizati din dorinta de a compensa narcisismul mamei ei si alcoolismul tatalui sau. Pare de neconceput sa fi facut acest lucru din bunatate!

Acest fenomen este contagios. Nu vi s-a intamplat niciodata sa credeti ca o vecina, un coleg sau chiar copilul dumneavoastra a actionat cu intentii ascunse sau a facut o fapta buna doar pentru a obtine o favoare? Si totusi..."