Femei raspantii imprevizibile

A cocheta, a iubi, a face amor... Dupa ce criterii isi aleg femeile partenerii? Ioana, fetiscana de la tara, il momeste pe baiatul care se teme de stafii; apoi, in Germania, se marita cu un batrin.

Chloe, poeta nimfomana, asalteaza barbati destepti si spirituali–frumusetea, virsta n-o intereseaza. Andreea modeleaza animale la scara 1:1 si, cind simte ca o „robeste fiorul iubirii”, isi muta sculpturile (inclusiv girafa) in casa amantului. Capricii de-o clipa, tainice permanente?

Vieti si destine privite cu umor si ingaduinta. Un roman-graffiti: tuse rapide, pete de culoare punctind melancolice amintiri. Jurnal de bord al unui explorator ratacit pe-un continent vesnic necunoscut: FEMEIA.

„In viata fiecaruia dintre noi a existat mereu o mama, o sora, o vecina pe care o admiram de la distanta, o colega de care eram indragostiti in secret, o aristocrata a lumii de ieri care ne fascina, o invatatoare atoatestiutoare, o iubita, care, in fiecare dimineata, faceau sa ni se lumineze ziua la simplul gind ca le vom zari, ne vor vorbi, vom petrece minute si ore in imediata lor apropiere. Caligraf al trairilor sublime, Constantin Abaluta traseaza din cuvinte citeva portrete memorabile, in care concretetea realului se rarefiaza in diafanul visului, mina fina a artistului plastic reda sunetele misterioase, dar linistitoare ale unor nocturne numai de el auzite, iar cotidianul posac al timpului prezent este fisurat de zimbetul nostalgic al amintirilor.” (Tudorel Urian) „Proza eleganta, decupata din materie onirica, arabescuri ce pleaca din fumul amintirii – cartea lui Constantin Abaluta foloseste pretextul feminin ca pe o madlena. De fapt, punctul de fuga il constituie relatia naratorului cu obiectele si cu propria memorie.

Mai departe, ceea ce este pus sub semnul intrebarii este chiar puterea oricarui text de a prinde in plasa lui pestii acestia care inoata in apele negre ale melancoliei.” (Bogdan-Alexandru Stanescu)