Fantome sub altar

Fantomele de sub altar ale lui Calin Neacsu isi respecta statutul de fiinte gotice si se drapeaza in formalism retro. Rimele, aliteratiile si ritmurile deschid sarabanda, insa nu o si inchid. Mistictranslucid fiind poetul, solilocviul energic ii vine ca o manusa.

Nu degeaba un poem se numeste Mascariciul cuvintelor: totul e joc si provocare. Centrifuga de hibrizi demitizeaza tot ce inhata, pana si gramatica. Daca macar 20% dintre femeile planetei ar fi la fel de incitante ca aceasta arta, poezia nu ar mai avea niciun rost.

Dar asa... (Felix Nicolau) Fragment din volumul de poezii: „jucandu'ma de'a pedeapsa de vorba cu Hemingway stelele instelau, norii innoreau, lunele luneau si orizontul imi napustea pe obraji tunete si alte racnete celeste picurandu'le molcom peste mute adunari. plecasem de'o viata din aceasta lume dedandu'ma la perversiuni cu departarea.

ma dureau umerii de'atata bocet si ma plictisisem sa tot legan gondole pe uscat. imi innodam lavaliera la pantofi fix cand destinul m'a imbrancit iar si iar pana am cazut in mov'albastru si uite'asa... jucandu'ma de'a pedeapsa am aflat inocenta invierii din morti.

Hemingway! Bai, chelnare! Na ba un fum din chistocu' meu!”