Estetica si hermeneutica grotescului

Scopul nostru este de a realiza o constructie teoretica („o poietica a grotescului”) in care sa avem trasaturi suprasegmentale sau arhetipale de identificare estetica dincolo de „mode si timp”. Am parcurs in cercuri concentrice, de la o perspectiva de ansamblu la analiza de amanunt a textului, de la viziunea istorica de ansamblu la analiza textelor, un drum sinuos, bazat pe o miscare de „du-te-vino” care sa ne permita construirea modelului si intelegerea din interior a sistemului de elemente specifice. A intelege pe „altul” (constiinta, epoca, text) transforma hermeneutica dintr-o simpla metoda de cercetare intr-un act existential.

Este un plonjon in interiorul „altuia”, o experienta interioara, in care fiinta hermeneutului-care-intelege devine fiinta-care-intelege-pe-altul-prin-sine printr-un act de empatie si identificare. N-as vrea s-o descurajez si nici sa spun ca ambitia ei de a cuprinde toata literatura subiectului este singulara. Nu, mai toti, in conditia ei, au aceasta dorinta de totalitate, toti am avut-o si, uneori, o pastram pana tinem un condei in mana.

O ambitie care se opune (si bine face!) „urechismului” traditional, maladie raspandite in lumea intelighentei romanesti, obisnuita sa frunzareasca dornica sa epateze si sa incheie repede. Imiamintesc ce marturiseste Eliade in jurnalul sau intim: a sporit bibliografia unei idei ca sa scap de suspiciunea de „fragmentarism”, „smecherie”, „urechism”, „impostura”, „diletantism est-european” sau, ma rog, de aceasta nefericita reputatie… Nu stiu daca Alunita Cofan a pornit de la aceleasi considerente, dar, oricum, paginile ei mi se par uneori incarcate ca niste corabii care transporta ingrediente din orientul indepartat spre orientul, mai sarac, al Europei… - Eugen Simion Subliniez un merit: al modestiei, dar si al strategiei procedarii – doua aspecte datorita carora lucrarea capata si savoarea unui demers-surpriza. Din mai multe motive.

Fiindca, in primul rand, demonstratia depaseste aria literaturii (anuntata in titlu), transgresand perimetrul criticii, istoriei si teoriei literare si inglobandu-l, in cunostinta de cauza, in cel al esteticii, semioticii, logicii si filosofiei, si inscriindu-l in cercul mai larg al artelor, in care fenomenul literar este incadrat intr-o maniera la fel de avizata. (...) De fapt, autoarea a izbutit performanta de a implini si complini cele doua modalitati de luare in stapanire a materiei, intr-un studiu in care partea teoretica nu este afisata ca intr-o vitrina, pentru a lua ochii cititorilor, ci face corp comun cu o componenta aplicativa a lucrarii, tot asa cum demersul inductiv este peste tot flancat de geamanul sau deductiv. - Nicolae Mecu Originala ca propunere in cimpul teoriei estetice romanesti, lucrarea isi are, totusi, vecinatatile ei.

(...) Trebuie spus insa ca, prin comparatie cu trivialul, grotescul apare dezavantajat. El nu e atat de radical si are un caracter mai vag. (...) Luand act de indeterminarea semantica a termenului, autoarea incearca sa elaboreze o definitie de cimp semantic, prin intermediul „logicii dinamice a contradictoriului” brevetate de St.

Lupasco. - Paul Cernat