Elefantul se mananca pe bucati

Intalnirea cu povestea lui Iris m-a introdus intr-o realitate psihologica extrem de complexa. Densitatea experientelor sale in confruntarea cu un parinte suferind de schizofrenie, ,,elefantul gri al familiei”, m-a facut partasa unui caleidoscop emotional plin de angoase, negari, regrete, neputinta si amanari. In umbra lucrurilor nespuse s-au sedimentat confuzia identitara si blocajul in exprimarea a ceea ce simte cu adevarat.

Fata in fata cu un impas existential atat de abrupt ca manifestare, intr-un spatiu familial care, pentru a-si mentine echilibrul, a creat disponibilizari din rolurile deja integrate si separate (matern-patern; feminin-masculin), copilul se vede nevoit sa adere de-o parte sau de alta a baricadei. Ajungand adult, angoasa si nelinistea incep sa ii blureze identitatea de sine, guvernat fiind de fuziunea in care inca este cu parintii sai. Oriunde ar fugi se intalneste tot cu sine, guvernat de forte inconstiente care ii influenteaza deciziile.

Fuga ii ofera doar temporar iluzia separarii. Are nevoie, deci, mai intai sa intre in contact cu sine, cu familia care ,,il locuieste” si cu care locuieste, pentru a putea mai apoi sa se separe cu adevarat. (Autoarea) Cuprins: INTRODUCERE CAPITOLUL I.

REPERE TEORETICE 1.1. Impactul schizofreniei la nivelul dinamicii familiale 1.2. Dezvoltarea copilului in relatie cu un parinte cu tulburare mentala 1.3.

Familia si boala prin lentilele Analizei Transgenerationale 1.4. Atasamentul – forta care uneste si forta care separa 1.5. Repere definitorii si descriptive ale procesului psihoterapeutic in viziunea Terapiei Unificarii CAPITOLUL II.

METODOLOGIA CERCETARII 2.1. Prezentarea cazului: Plan simptomatologic. Plan existential.

Plan familial. Plan transgenerational 2.2. Evaluarea cazului: 2.2.1.

Inventarul pentru anxietate – State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.) 2.2.2. Artgenograma 2.2.3. Analiza de desen 2.2.4.

Diagnostic integrativ 2.3. Plan terapeutic: 2.3.1. Ipotezele cercetarii 2.3.2.

Ipoteze terapeutice 2.3.3. Obiective terapeutice CAPITOLUL III. DESFASURAREA SEDINTELOR Prima sedinta de psihoterapie – "Sa nu uit esentialul" Sedinta a II-a – "Viata intr-o cutie" Sedinta a III-a – "Frica de a nu pierde controlul" Sedinta a IV-a – "Autoconservare, izolare, singuratate…" Sedinta a V-a – "Eu nu judec si nu iert, eu observ!" Sedinta a VI-a – "Confruntarea" Sedinta a VII-a – "De la nevoile celorlalti la nevoile mele" Sedinta a VIII-a – "Drumul catre tata trece prin psihoeducatie" Sedinta a IX-a – "Un simt prost inteles al loialitatii" Sedinta a X-a – "Atunci cand suferinta nu respecta programul de relatii cu publicul" Sedinta a XI-a – "M-am indragostit din nou!" CAPITOLUL IV.

ARTGENOGRAMA – DE LA NATURA EXTERIOARA LA NATURA INTERIOARA 4.1. Edificarea spatiului transgenerational prin intermediul elementelor naturale ca suport proiectiv in atmosfera unei meditatii creatoare dinamice 76 4.2. Recunoasterea si investigarea dinamicii simbolice personale, intergenerationale si transgenerationale: 4.2.1.

Identificarea si delimitarea configuratiilor reprezentarilor simbolice individuale, intergenerationale si transgenerationale 4.2.2. Analiza configuratiei elementelor proiectiv-simbolice si a sensurilor asociate experientei existentiale a clientei 4.2.3. Identificarea si analiza pattern-urilor repetitive pornind de la natura materialelor simbolic-proiective si structura constructiilor identitare simbolice in cadrul artgenogramei 4.2.4.

Identificarea si analiza pattern-urilor repetitive pornind de la natura materialelor simbolic-proiective si structura constructiilor identitare simbolice in cadrul artgenogramei 4.2.5. Analiza rolurilor si sensul constructiilor simbolic-proiective in cadrul artgenogramei, la nivel individual, intergenerational si transgenerational si conectarea cu scenariul de viata 4.3. Resemnificarea si integrarea blocajelor din planul transgenerational CAPITOLUL V.

CONCLUZII SI DIRECTII VIITOARE CAPITOLUL VI. AUTOANALIZA BIBLIOGRAFIE ANEXE