Drum in noapte

Timp de optsprezece ani, Jude Farraday a pus nevoile copiilor ei mai presus de propriile interese si aspiratii. Gemenii ei, Mia si Zach, sunt niste adolescenti sclipitori si fericiti. Cand Lexi Baill se muta in comunitatea lor mica si unita, Jude o primeste cu cea mai mare bunavointa.

Lexi, un copil crescut in orfelinate si familii adoptive, devine in scurt timp cea mai buna prietena a Miei. Apoi Lexi si Zach se indragostesc si cei trei devin inseparabili. Totul e minunat pana cand, intr-o noapte de vara, in ultimul lor an de liceu, o decizie proasta le schimba in mod tragic destinele.

Narat alternativ, din dubla perspectiva – a lui Jude Farraday si a lui Lexi Baill –, Drum in noapte ridica intrebari asupra maternitatii, asupra tulburarilor si insecuritatii perioadei de adolescenta, asupra rezilientei si curajului de a ierta. Drum in noapte este una dintre acele carti cu totul deosebite despre triumful puterii spiritului uman in procesul iertarii. - New York Journal of Books Hannah este o maestra a incursiunilor in psihologia personajelor si a nuantarii sentimentelor.

- The Washington Post O experienta de lectura complexa, o recomandare indiscutabila pentru cei care iubesc cartea. - Library Journal Fragment din cartea "Drum in noapte" de Kristin Hannah: "O suna pe Mia pe mobil. Suna, suna, suna, apoi intra casuta vocala.

La fel se intampla si cu telefonul lui Zach. Fugi jos, in camera ei. Miles adormise cu o carte deschisa pe piept si televizorul pornit.

- E tarziu, Miles, si ei nu s-au intors. - Suna-i, baigui el. - I-am sunat.

Nu raspunde nici unul. Miles se ridica in fund, incruntat, si se uita la ceas. - E aproape patru dimineata.

- Nu au intarziat niciodata atat, spuse ea. Miles isi trecu o mana prin par. - Hai sa nu ne panicam.

Probabil au pierdut notiunea timpului. - Am putea merge pana acolo cu masina, spuse Jude. Miles dadu din cap.

- Cred ca... Se auzi soneria de la intrare. - Slava Domnului.

Jude simti o imensa usurare, apoi fu cuprinsa de un acces de furie. Ii pedepsesc de nu se vad, bombani ea si iesi din camera. Iesi pe holul lung si intunecos.

Totul era negru... apoi rosu... apoi galben.

Luminile spintecau intunericul, licarind orbitoare. Luminile masinii de politie. Se impiedica, aproape cazu.

Apoi Miles fu langa ea, o prinse. Simti ca inainteaza, dar parea ca fara sa mearga cu adevarat. Era o bucata dintr-o epava prinsa in miscarea sotului ei.

Doi politisti stateau in fata usii. Ploua torential; de ce observa ea asta? Ii cunostea pe barbatii aceia, pe ei, pe sotiile lor, pe copiii lor, dar nu aveau ce cauta acolo acum, acasa la ea, in miez de noapte, cu chipurile luminate cand rosu, cand galben.

Ofiterul Avery intra, cu chipiul in mana. Ea vedea totul fragmentat, neclar, de parca ar fi privit printr-un binoclu reglat pentru ochii altcuiva; explozii sacadate de culoare, o noapte macabra, o ploaie ce parea din fragmente de funingine cazand din cer. - Imi pare rau.

A avut loc un accident. Cuvinte. Sunete.

Buze miscandu-se si sunetul respiratiei greoaie. Ploaia turnand. Mia...

Zach... Alexa Baill... Ea nu reusea sa proceseze informatia, nu reusea sa-i gaseasca logica.

Copilasii mei... voi vorbiti despre copilasii mei. - Au fost dusi cu elicopterul la Harborview, toti trei.

- Sunt bine? isi auzi sotul intreband, iar asta o soca atat de rau ca aproape se smulse din mainile lui."