Dosar Lenin. Vraja nihilismului

Marius Stan si Vladimir Tismaneanu, prin noua lor carte, despre Lenin si leninism, intra in descrierea si analiza unuia dintre fenomenele cele mai importante ale secolului al XX-lea. Intr-adevar, care este cheia acestui secol, daca exista vreuna: Primul Razboi Mondial, totalitarismul de dreapta, totalitarismul de stanga? Secolul al XX-lea, raspund cei doi cercetatori, a fost al lui Lenin, caruia totalitarismul in intregul lui, adica de la Stalin si Hitler la Mussolini si Mao, ba chiar la radicalismul islamist extrem?contemporan, ii datoreaza mult.

Situati in miezul fenomenului leninist, cei doi eminenti cercetatori urmaresc atat problema originilor acestuia in marxism si in structura lui de religie secular?scientista, cat si problema consecintelor lui istorice. Cu alte cuvinte, studiind atat fenomenul originar, cat si dictatorii care au iesit din mantaua lui Lenin, autorii traseaza conturul uriasului experiment social, de natura criminala, caruia si noi, cei din Romania, i?-am fost victime. Scrisa clar si direct, foarte curajoasa si foarte documentata (unul dintre meritele ei este valorificarea la zi a bibliografiei pe tema totalitarismului de extrema stanga), cartea lui Marius Stan si Vladimir Tismaneanu este, implicit, o pledoarie pentru valorile liberal-democratice.

(Marta Petreu) Fragment din lucrare: „Leninismul, un bastard al Primului Razboi Mondial Motto: „Nu poti fi niciodata indeajuns de radical" — Lenin Hecatomba Primului Razboi Mondial a fost o mana cereasca pentru proiectul revolutionar bolsevic. Acum o suta de ani, aflat in exil la izbucnirea carnagiului global, Lenin scria in presa socialista europeana despre necesitatea luptei impotriva sovinismului si patriotismului burgheziei tuturor natiunilor, fara exceptie. Se pronunta cu vehementa impotriva a ceea ce el numea „falimentul Internationalei a II-a" si, asemeni Rosei Luxemburg si lui Karl Liebknecht, proclama necesitatea transformarii razboiului de „brigandaj imperialist" intr-un apocalips social.

Lenin nu era un pacifist. Pentru el violenta facea parte din codul genetic al iminentei revolutii mondiale. Concomitent, solicita organizarea tarilor intr-o singura entitate a Statelor Unite (socialiste) ale Europei, deziderat al internationalismului marxist.

Nu uita nici de tarism, caruia ii canta prohodul si-l dorea inlocuit cu o republica democratica bazata pe confiscarea proprietatii private si pe lupta de clasa (din articolul „Sarcinile social-democratiei in timpul razboiului european"). Cu alte cuvinte, liderul bolsevic nu concepea altceva in afara de transformarea prezentei conflagratii imperialiste intr-un adevarat razboi civil global. Cum observa profesorul Anson Rabinbach de la Princeton, conceptul de „razboi civil international" este tot mai frecvent folosit in literatura despre veacul XX (v.

articolul sau „Aftermath", in Times Literary Supplement, July 11, 2014, pp. 8-9). Abordarea lui Lenin, ortodox marxista, il facea sa se concentreze pe fundamentele economice si politice ale regimurilor, bucurandu-se in acelasi timp de siguranta si confortul personal intr-un Imperiu Habsburgic aflat la apus si apoi in linistea senina a unei Elvetii ferite de ororile razboiului.

Leninismul a fost un astfel de produs bastard al primei conflagratii mondiale, o constructie ale carei efecte se vor vedea in evolutiile politice europene ulterioare.”