Despre libertate

Impactul lui Mill asupra gandirii politice a fost imediat si a lasat urme de durata. Tratatul lui ramane pledoaria clasica pentru libertatea individuala.“ (ISAIAH BERLIN) Vointa poporului inseamna, practic, vointa unei parti, care este cea mai numeroasa sau cea mai activa parte a poporului, a majoritatii, sau a acelora care au reusit sa se faca recunoscuti drept majoritate; poporul, asadar, poate voi sa oprime o parte a sa, iar precautiile luate impotriva acestei oprimari sunt la fel de necesare ca si precautiile luate impotriva oricarui alt abuz de putere… «Tirania majoritatii» este in general inclusa printre pericolele impotriva carora societatea trebuie sa vegheze. - JOHN STUART MILL Traducere de Adrian-Paul Iliescu Fragment din cartea "Despre libertate" de John Stuart Mill "Nu este niciodata inutil a reaminti oamenilor ca a existat candva un barbat pe nume Socrate, care a intrat intr-un conflict memorabil cu autoritatile legale si cu opinia publica a vremii sale.

Ni s-a transmis din generatie in generatie, chiar de catre cei care au cunoscut cel mai bine atat omul, cat si vremea sa, faptul ca, nascut intr-o tara si intr-o epoca bogata. in barbati renumiti, el era cel mai virtuos dintre acestia; iar noi stim ca el a fost fruntasul si prototipul tuturor celor care, dupa el, au propovaduit virtutea, izvorul atat al inaltelor idei care l-au inspirat pe Platon, cat si al utilitarismului chibzuit initiat de Aristotel, i maestri di color che sanno (maestrii celor ce cunosc), principalele doua surse ale eticii, ca si ale intregii filozofii. Acestui maestru recunoscut al tuturor marilor ganditori ce au trait de atunci - a carui faima, inca in crestere dupa mai mult de doua mii de ani, aproape ca depaseste pe aceea a tuturor celorlalti barbati ale caror nume au facut gloria cetatii sale natale-concetatenii sai i-au scurtat zilele, in urma unui proces in care a fost condamnat pentru impietate si imoralitate.

Impietate, pentru ca ar fi negat zeii recunoscuti de catre stat; acuzatorul sau a facut efectiv afirmatia (reprodusa in Apologie) ca el nu credea in nici un fel de zei. Imoralitate, pentru ca ar fi fost, prin doctrinele si invataturile sale, un „corupator al tineretului". Exista toate motivele sa credem ca tribunalul a socotit in mod onest intemeiate aceste capete de acuzare si l-a declarat vinovat, condamnand astfel pe omul, care, dintre toti cei nascuti pana atunci, merita cel mai mult recunostinta omenirii, la moartea harazita criminalilor."