Dementa digitala

D ementa digitala. Cum ne tulbura mintea noile tehnologii Viata noastra depinde astazi atat de mult de noile tehnologii, incat am ajuns sa ne simtim pierduti fara calculator, internet si telefon inteligent. In fiecare zi o noua inventie vine sa ne faca munca mai usoara, preluand mai ales din efortul mental pe care ar trebui sa-l depunem.

Care sunt insa efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui muschi, acesta se atrofiaza cu cat este folosit mai putin. Ne-am obisnuit sa cautam pe Google raspunsul la orice intrebare, sa stocam toate informatiile pe un dispozitiv digital si sa efectuam pana si o socoteala simpla pe calculator.

In plus, petrecem tot mai mult timp pe retelele de socializare si inlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente si importante studii stiintifice, psihiatrul si specialistul in neurostiinte Manfred Spitzer investigheaza influenta negativa pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare si abilitatilor cognitive, in special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarma pentru parinti, profesori si politicieni. Dementa nu inseamna doar pierderi de memorie.

Iar in cazul dementei digitale nu e vorba doar de faptul ca tinerii (mai ales) par sa devina din ce in ce mai uituci […]. E vorba mai degraba de randament mental, gandire, capacitate critica, de orientare in «hatisul de informatii». Daca o casiera foloseste calculatorul ca sa socoteasca doi plus doi si nu observa ca rezultatul 400 trebuie sa fie gresit, daca NASA lanseaza un satelit in nisip (sau in spatiul infinit) pentru ca nimeni nu s-a prins ca incii si milele nu sunt totuna cu centimetri si kilometri, daca bancherii gresesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea inseamna pana la urma doar ca nimeni nu mai gandeste.

Evident ca in aceste cazuri nimeni n-a aproximat in cap ordinul de marime al rezultatului, ci s-a bazat in schimb pe un asistent digital oarecare. - Manfred Spitzer Fragment din cartea "Dementa digitala" de Manfred Spitzer: "Dementa este un declin mental. Ca orice descensiune, dureaza mai mult daca incepe de la o inaltime mai mare.

La randul ei, aceasta inaltime sau capacitatea functionala a mintii depinde, la fel ca in cazul muschilor, de antrenament. Antrenamentul mental - invatarea — se petrece automat, ca la muschi, odata cu efortul mental si fizic. Facem efort mental atunci cand interactionam in mod activ cu lumea.

In timpul invatarii se modifica sinapsele, adica legaturile dintre celulele nervoase, iar randamentul creierului creste. Pe deasupra, in hipocamp, responsabilul cu inmagazinarea de date, se formeaza celule nervoase noi, care raman in viata doar daca sunt solicitate intens. Invatarea foloseste nu doar hardware-ul neuronal deja existent, ci si neuronii noi, pe care ii tine in viata.

Un lucru este clar: capacitatea noastra mentala depinde de cat efort mental depunem. Din acest motiv, in capitolul urmator va fi vorba despre tineri si formarea lor. Cu cat urcam mai sus, cu atat mai lunga va fi coborarea.

Dar nu numai asta. In opinia unanima a medicilor, educatia este cel mai important factor pentru sanatatea unui om. Lucrul este valabil atat pentru sanatatea mentala, cat si pentru cea fizica.

Si, pentru ca sanatatea mentala depinde si de cea fizica, educatia are un efect dublu. Mai mult chiar: educatia ne face liberi-liberi de multe constrangeri, caci cine este educat se poate pozitiona critic fata de sine si fata de mediul inconjurator, fara sa traiasca la voia celorlalti si a intamplarii. Toate acestea reduc stresul, care distruge celulele nervoase.

Astazi se vorbeste mult despre invatarea neintrerupta, care dureaza toata viata. Dar adesea se trece cu vederea ca bazele ei se pun printr-o buna educatie in copilarie si in tinerete, dupa cum se va vedea in capitolele urmatoare."