Culturalizare în uniformă

Legea Serviciului Social - promulgata de Carol al II-lea si elaborata de Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl si Octavian Neamtu - impunea realizarea serviciului de tip social pentru toti tinerii care terminau o facultate sau o scoala superioara. Alaturi de argumentele si explicatiile autorilor privind impactul Legii Serviciului Social asupra tinerilor si a societatii romane, lucrarea cuprinde legile reeditate ale Serviciului Social si texte din presa vremii, cu scopul de a evidentia amploarea institutionala a proiectului de control si disciplinare al tineretului, precum si viziunea societala, de ansamblu, a acestui tip de serviciu.

Cum a luat nastere obligativitatea muncii culturale in Romania anilor '30 si ce impact a avut asupra tinerilor si a societatii? Potrivit lui Zoltan Rostas: Aparitia in 1938 a Legii Serviciului Social, elaborata de Dimitrie Gusti si de sociologii monografisti afiliati Fundatiei Culturale Regale "Principele Carol", Henri H. Stahl si Octavian Neamtu, a socat prin obligativitatea generalizata a serviciului pentru toti tinerii care terminau o facultate sau o scoala superioara.Nu se poate intelege acest demers fara a lua in calcul contextul european.

Dupa Primul Razboi Mondial, in foarte multe tari au aparut organizatii si initiative de munca voluntara sau in folosul comunitatii pentru a atenua efectele somajului si saraciei care afectau nu doar paturile sociale largi, ci si tineretul. Asemenea miscari nu au aparut numai in tari devastate de razboi, dar si in cele nebeligerante, cu democratie consolidata. Este de remarcat faptul ca, in Europa secolului XX, prima data munca obsteasca, implicand tineretul, a aparut in Danemarca, in 1917, iar dupa razboi, in 1920 in Anglia, Suedia si Bulgaria, in 1922 in Norvegia, iar in 1925 in Elvetia, unde s-a impus ca cea mai viabila solutie.

In state ca Germania, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Estonia, Letonia Belgia, Ungaria si Grecia dupa 1930 au aparut, rand pe rand, tabere de munca ale tineretului. Legea Serviciului Social - promulgata de Carol al II-lea si elaborata de Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl si Octavian Neamtu - impunea realizarea serviciului de tip social pentru toti tinerii care terminau o facultate sau o scoala superioara.

Alaturi de argumentele si explicatiile autorilor privind impactul Legii Serviciului Social asupra tinerilor si a societatii romane, lucrarea cuprinde legile reeditate ale Serviciului Social si texte din presa vremii, cu scopul de a evidentia amploarea institutionala a proiectului de control si disciplinare al tineretului, precum si viziunea societala, de ansamblu, a acestui tip de serviciu. Cum a luat nastere obligativitatea muncii culturale in Romania anilor '30 si ce impact a avut asupra tinerilor si a societatii? Potrivit lui Zoltan Rostas: Aparitia in 1938 a Legii Serviciului Social, elaborata de Dimitrie Gusti si de sociologii monografisti afiliati Fundatiei Culturale Regale "Principele Carol", Henri H.

Stahl si Octavian Neamtu, a socat prin obligativitatea generalizata a serviciului pentru toti tinerii care terminau o facultate sau o scoala superioara.Nu se poate intelege acest demers fara a lua in calcul contextul european. Dupa Primul Razboi Mondial, in foarte multe tari au aparut organizatii si initiative de munca voluntara sau in folosul comunitatii pentru a atenua efectele somajului si saraciei care afectau nu doar paturile sociale largi, ci si tineretul. Asemenea miscari nu au aparut numai in tari devastate de razboi, dar si in cele nebeligerante, cu democratie consolidata.

Este de remarcat faptul ca, in Europa secolului XX, prima data munca obsteasca, implicand tineretul, a aparut in Danemarca, in 1917, iar dupa razboi, in 1920 in Anglia, Suedia si Bulgaria, in 1922 in Norvegia, iar in 1925 in Elvetia, unde s-a impus ca cea mai viabila solutie. In state ca Germania, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Estonia, Letonia Belgia, Ungaria si Grecia dupa 1930 au aparut, rand pe rand, tabere de munca ale tineretului.