Culoarea Paradisului

Cititorului roman i se ofera o cale de intelegere a complexitatii literarurii contemporane chineze, a poeziei de astazi, care este o rezultanta a experientei poetice milenare a liricii clasice cu experimentele moderne ale poeziei universale. Intr-o alta carte a sa, o carte de eseuri privind lirica universala moderna, Jidi Majia alcatuieste o panorama a marilor poeti cu un acut spirit de observatie si o profunda intelegere a fenomenului poetic universal din secolul al XX-lea. Este o carte cu un mare merit de indrumator in fluxul si refluxul marilor curente ale poeziei moderne.

Am mentionat acest fapt pentru a sublinia modernitate nu doar in forma ci chiar in substanta poeziei acestui mare poet chinez din zilele noastre. Jidi Majia este un virf de lance al sincronizarii creatiei poetice chineze la marile fenomene ale modernitatii pastrind, totodata, nealterata mostenirea unei literaturi care isi numara istoria in milenii. Este o mare surpriza, o mare realizare si un inestimabil dar facut cititorului roman.

( Eugen Uricaru) Fragment din cartea "Culoarea Paradisului" de Jidi Majia: "Lumina reflectata de zapada si culoarea paradisului 1 O poarta in procesul gestarii Timp stravechi, urme sterse de ape O poarta - o poarta! Cu toate acestea, intotdeauna de nevazut Scrasnetul metalic ascuns in spatele ei Masca forjata de flacara In lumina soarelui Incarcata de langoare aurita O poarta - o poarta! Textura sa este pamantul galben Daca cineva intinde mana sa o mangaie In acest etern pustiu al intinsei campii Nu se-aud suspine, doar o tacere prelunga..."