Cuibul

Orice fapta, buna sau rea, are consecinte. Pe care, adesea, le putem anticipa, stiind cum sa ne pazim de ele si unde sa gasim sprijin cand am gresit. Poate insa un simplu cuvant, o promisiune rostita in vis, sa schimbe realitatea?

Lumea vazuta de Steve este plina de pericole, de microbi, de spaime. Vrand sa-si salveze fratele, el cauta ajutor in cel mai nepotrivit loc. Tot ce trebuie sa faca este sa zica da.

Insa acesta nu este doar un cuvant puternic, ci si foarte periculor. Odata spus, mai poate fi luat inapoi? Fragment din roman: „M-am trezit si inima imi batea sa-mi sara din piept.

In gura aveam un gust rau. Pentru o clipa, am crezut ca o sa vomit. Pe fata si pe gat imi aparusera brobonele de transpiratie.

Am tras aer in piept folosindu-ma de acea gaura pe care o lasam tocmai pentru a putea respira. Am incercat sa procedez asa cum ma invatase doctorul Brown cu un an in urma: abdomenul meu e un mare balon pe care il umflu, dupa care numar pana la patru in timp ce expir incet. M-am simtit cuprins de o caldura bolnavicioasa, asa ca mi-am azvarlit la o parte paturile.

Am fost usurat sa constat ca e dimineata - doar ce se ivisera zorii. Stiam ca n-o sa mai adorm la loc - nici nu-mi doream asta - asa ca mi-am tras pe mine blugii si un tricou si m-am dus afara, in curtea din spate. Era suficient de devreme incat sa fie inca racoare, desi puteai simti caldura inmagazinata deja in pamant si in aer, asteptand sa se reverse.

Am mers pe langa peretele casei si m-am uitat in sus, la cuib. In lumina scazuta a diminetii, parea o bucata enorma dintr-un fruct cenusiu, mort. Era, cu siguranta, mai mare ca inainte.

Putea sustine un bebelus... Daca acesta ar fi stat ghemuit, ca in imaginile obtinute prin ecografia unui uter... Si apoi inima a inceput din nou sa-mi bata cu putere, fiindca m-am speriat ca o luam razna.

Un bebelus care creste intr-un cuib de viespi... Tot restul diminetii m-am simtit de parca as fi fost un somnambul. La pranz, Vanessa ne-a facut sendvisuri, iar Nicole a vrut sa manance afara, asa ca ne-am pus farfuriile pe masa din curte.

Am infulecat cat de repede am putut, inainte ca viespile sa vina sa ne sacaie, dar ketchupul lui Nicole le-a atras numaidecat.”