Corespondența - Jurnale

Premiul pentru traducere din literatura universala al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pe anul 2006 Manuscrisele nu ard niciodata... - Mihail Bulgakov Relatia lui Bulgakov cu Stalin ne permite sa intelegem noile reguli ale unei comunicari politice depersonalizate... Istoria operelor lui Bulgakov este istoria luptei lui Stalin pentru puterea politica absoluta.

Iar una dintre cele mai tragice si mai utopice presupozitii ale lui Bulgakov a fost credinta ca motivatia personala si cea politica ar putea coincide si ca pe aceasta baza comunicarea intre doua persoane ar fi posibila oriunde si oricind. - Ilona Kiss In ciuda statutului lor conjunctural si aleatoriu, corespondenta si fragmentele de jurnal ale lui Mihail Bulgakov surprind, dintru inceput, tocmai prin coerenta lor, prin felul in care, in ele, se configureaza anumite motive ideatice si psihice transformate curind in laitmotive, in obsesii, in idei fixe (cum singur o spune chiar corespondentul si diaristul). Coerenta acestor tipuri de proza ocazionala reflecta, pas cu pas, coerenta biografiei umane si artistice a scriitorului.

- Ion Vartic Fragment din cartea "Corespondenta - Jurnale" de Mihail Bulgakov "In Moscova totul se socoteste numai in sute de mii si milioane. Piinea neagra este 4600 ruble funtul, cea alba 14000. Iar pretul creste si tot creste!

Magazinele sint pline de marfuri, dar cum sa cumperi! Teatrele sint pline, iar seara, cind treceam cu treburi pe linga Bolsoi (nici nu-mi pot inchipui cum ai putea trece pe acolo fara treburi!), speculantii vindeau biletele cu 75, 100, 125 de mii de ruble! In Moscova sint de toate: incaltari, tesaturi, carne, icre, conserve, delicatese, orice doresti!

Se deschid cafenele, apar ca ciupercile. Si peste tot trebuie sa dai sutare, sutare! Sutare!!

Vuieste valul de speculanti. Visez doar un singur lucru: sa supravietuiesc peste iarna, sa nu capotez in decembrie care, cum e de presupus, o sa fie luna cea mai grea. Pentru mine ajutorul Taskai e nepretuit: pentru distantele imense pe care trebuie sa le strabat zilnic in fuga (literalmente) prin Moscova, ea imi salveaza multa energie si forta hranindu-ma si lasindu-mi doar treburile pe care nu le poate face singura: spartul lemnelor seara si caratul cartofilor dimineata.

Amindoi umblam prin Moscova in paltonasele noastre. De aceea, eu merg cumva cu un sold inainte (nu se stie de ce, ma sufla vintul pe partea stinga). Visez sa-i procur Tatianei incaltari calduroase.

N-are chiar nimic in afara de pantofi. Dar cumva ne-om descurca! Numai camera si sanatate sa fie!

Nu stiu daca va intereseaza o descriere atit de amanuntita a Moscovei si daca ea e destul de clara pentru voi, cei din Kiev. Scriu toate acestea si ca sa va arat in ce conditii mi-e dat sa-mi realizez idee-fixe. Iar ea consta in planul de a-mi face norma in 3 ani: apartament, haine, mincare si carti.

Daca voi reusi, o sa vedem. N-o sa va descriu cit am ajuns de gospodari, eu si Taska, pentru ca n-o sa ma credeti. Pastram orice surcea."