Conflictul de interese

Monografia Conflictul de interese. Teorie si jurisprudenta. Studii de drept comparat reflecta, dintr-o perspectiva istorica, incriminarea conflictului de interese si modificarea ulterioara a acesteia, iar dintr-o perspectiva de drept comparat, continutul constitutiv al infractiunii.

Sistemul de comparatie avut in vedere este cel al dreptului penal francez, din care s-a inspirat si incriminarea din dreptul roman. Ideea publicarii acestei lucrari, ca instrument de lucru, s-a nascut in contextul dezbaterilor la seminariile privind bunele practici in materia depistarii sistemului modus operandi si urmaririi penale a conflictelor de interese, organizate semestrial de Ministerul Public, structurile specializate ale Politiei Romane, Agentia Nationala de Integritate si operatorii de intelligence. Recunoscand contributia jurisprudentei in elucidarea textelor normative privind conflictul de interese, prezenta monografie analizeaza comparativ doctrina si jurisprudenta romana si cea franceza, in domeniu, dorind sa ofere teoreticienilor dreptului penal o perspectiva actualizata asupra acestei infractiuni, iar practicienilor, un instrument de lucru eficace in aplicarea legii.

Fragment din volum: „Situatia de fapt stabilita in cauza a fost urmatoarea: In luna decembrie 2008, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei si in exercitarea atributiilor de serviciu, inculpatul a propus Camerei Deputatilor angajarea fratelui sau in cadrul biroului parlamentar si a avizat contractul individual de munca incheiat intre Camera Deputatilor, reprezentata de secretarul general, si fratele sau, cu consecinta obtinerii de catre acesta din urma a unui folos patrimonial in cuantum total de 19.767 lei, reprezentand venituri salariale obtinute in baza acestui contract. In realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, in luna octombrie 2007, respectiv decembrie 2008, inculpatul a formulat doua cereri de incadrare in munca pe durata determinata si a avizat cele doua contracte individuale de munca incheiate succesiv, la data de 30 octombrie 2007 (pentru perioada primului mandat de deputat), respectiv 15 decembrie 2008 (pentru perioada celui de-al doilea mandat), privind angajarea surorii sale, in cadrul biroului parlamentar, cu consecinta obtinerii de catre aceasta a unui folos patrimonial in cuantum total de 15.800 lei, reprezentand venituri salariale. Organele de urmarire penala s-au sesizat din oficiu, in baza unui raport de evaluare intocmit de Agentia Nationala de Integritate.

Propunerile de angajare a rudelor au fost formulate in temeiul dispozitiilor art. 38 alin. (6) [in prezent art.

38 alin. (9)] din Legea nr. 96/2006, conform carora „angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputatilor (...) se face prin incheierea unui contract de munca pe durata determinata sau a unui contract civil.

In cazul angajarii pe baza unui contract de munca pe durata determinata, incadrarea salariatilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor (...), la propunerea deputatilor (..) in cauza, iar in cazul contractului civil, acesta se incheie intre deputatii (...) in cauza si persoana fizica". Salarizarea era asigurata din fonduri publice, din sumele forfetare alocate lunar demnitarilor."