Comunism INC.: Istorii despre o lume care a fost

In "Comunism inc.: Istorii despre o lume care a fost", Angelo Mitchievici si Ioan Stanomir exploreaza zona de umbra constituita de „emigratia interioara/exilul intern“ din Romania comunista. Este vorba de acel segment intelectual care, in cele doua decenii dintre 1944 si 1964, a refuzat sa accepte dictatul Partidului Muncitoresc Roman, ducand mai departe traditia libertatii si pluralismului. Volumul propune o imagine in oglinda, prin contrapunerea celor doua ipostaze care ilustreaza conditia intelectuala sub comunism: pe de o parte, participarea entuziasta si complicitatea cu crima si represiunea; pe de alta parte, asumarea demnitatii ca modalitate de reafirmare a umanismului si pluralismului.

"Comunism inc." este o suita de portrete ce reda complexitatea morala si intelectuala a deceniilor in care se naste Republica Populara Romana. Ea este, simultan, o meditatie despre turpitudinea intelectuala, dar si un omagiu adus celor care, in tacerea exilului sau a emigratiei interne, au scris cu gandul la un viitor al libertatii. „Perioada imediat urmatoare abdicarii fortate a regelui Mihai I s-a inscris in memoria colectiva a societatii romanesti interbelice sub semnul traumei, careia sintagma inspirata a lui Marin Preda, «obsedantul deceniu», ii va sublinia dimensiunea spectrala.

In anii sai de pionierat, regimul comunist a insemnat instaurarea un climat al violentei ca politica de stat concomitent cu constructia unui nou cadru social unde nimic nu ramane neschimbat, de la discurs la gesticulatie, de la reflectie la conduite, pe fondul suprimarii tuturor libertatilor proprii societatilor democratice. Cartea de fata are in vedere in special cea de-a doua perioada, care realizeaza tranzitia si dinamica ei convulsiva. Am pornit de la premisa ca nici un document nu este atat de relevant ca literatura, intelegand prin aceasta si critica literara, pentru a investiga perioada de tranzitie de la o societate liberala cu toate derapajele ei, cum a fost societatea interbelica, la societatea comunista proiectata de ingineriile sociale staliniste.“ (Angelo MITCHIEVICI) Fragment din carte: "Dragostea si revolutia: glasul Iubirii si glasul Partidului Romanul isi dezvaluie liniile de forta din perspectiva unor imposibile iubiri.

A orienta politic libidoul devine o sarcina de partid care cade in seama activistului si, implicit, a clasei muncitoare. Totodata acesta este si cel mai complex test pe care un membru de partid il da, pentru ca invoca ceea ce este cel mai putin controlabil, instinctele si afectele, acolo unde ratiunea de clasa trebuie sa ofere solutia. Cel sau cea care isi domina iubirea profana pentru un element dusmanos sau necreditabil politic castiga pe terenul iubirii sacre pentru Partid, singura care valideaza o constiinta revolutionara si un caracter.

Intaia iubire a Evei se indreapta catre Matei, al carui entuziasm juvenil, buna dispozitie si vizionarism o cuceresc. Numai ca timpul pe care apostolii ideologici, activistii, il rezerva vietii personale este aproape nul, iar Matei mai este si casatorit. Este vorba de un moment important de fixare a libidoului pentru o fata care prezinta un dublu handicap, unul social si celalalt fizic.

In primul rand, provine dintr-o familie saraca, experienta precaritatii vietii in mahala fiind accentuata de puscaria pe care o face, in calitatea sa de comunist, tatal ei, Filipache, fapt care-i aduce ostracizarea din partea celorlalti. Al doilea handicap, o alungire excesiva a corpului fetei, ii creeaza un complex de inferioritate. Astfel incat, din lipsa de experienta, face confuzii elementare, interpreteaza gresit atentia dezinteresata erotic a homosexualului Pavel, interesul pur camaraderesc al lui Matei, pentru care forma superioara de libido este aceea a angajamentului revolutionar fata de Partid.

Reactia tanarului comunist cand descopera interesul erotic al fetei pentru persoana sa este stupefactia si condamnarea morala. O sotie invizibila, pe care nu o aminteste macar o data, il asteapta acasa, insa nu aceasta este cu adevarat problema. Adevarata sotie este doctrina, mireasa celesta este comunismul, Matei este cu trup si suflet angajat ideologic.

Dezamagirea provoaca o actiune de recul, o actiune revansarda, aruncarea in bratele masculului burghez, care in varianta sa boema este un brutal, in varianta sa elitista este un invertit sexual, iar in ipostaza travestiului aristocratic este un chevalier d'industrie combinat cu un don Juan lipsit insa de barbatia traiului onest, prin munca. Eva se aventureaza in diverse medii de perditie. Il cunoaste pe Pavel si din nou lipsa de experienta isi spune cuvantul, intrucat intelectualul rafinat este un homosexual care isi cauta partenerii sub camuflajul unei relatii heterosexuale.

In locul invertitului, Eva se arunca in bratele unui sculptor, Denise, reprezentant al unei boeme degradate, care o trateaza cu jemanfisism machist si pe tare il abandoneaza dezamagita. Cel de care se indragosteste insa este proprietarul de cai, Manicatide, care are prestigiul omului de lume, suficient de bogat sa-i satisfaca dorintele, oferindu-i un paradis al iluziilor. "