Ce știm despre părinții noștri

Ce stim despre parintii nostri este una dintre cele mai sincere si mai autointerogative carti. O carte care analizeaza relatia dintre parinti si copii, cei noua coautori ai cartii raspunzand sincer la un set de intrebari despre parinti, ca intr-un joc. Un chestionar la capatul caruia, pagina dupa pagina, cartea devine o radiografie a relatiei dintre copii si parinti in zilele noastre.

Un carusel de emotii care va obliga cititorul sa intre si el in joc, raspunzand, in acelasi timp cu autorii la intrebarile pe care cartea le pune. Ce e aceasta carte? Aceasta carte e un joc, un joc al adevarului, al memoriei si al iubirii.

A avut forma unui card game pe care l-am jucat, fara rest, toti participantii. Am raspuns cu totii la toate intrebarile. Nu am nici o indoiala ca e o carte sincera, curajoasa, generoasa.

Sint multe povesti de viata in aceasta carte. Autorii sint, totodata, si naratori, si personaje. Personajele principale sint parintii nostri, insa nu e sigur ca noi, copiii lor, sintem mereu personaje secundare.

Aceasta carte nu este un experiment literar, nici macar nu e literatura, caci nu ne-am propus sa facem literatura. Aceasta carte nu este una scrisa, ci o carte transcrisa, dupa ce mai intii a fost una vorbita. Am inregistrat totul, aproape noua ore.

Ne-am folosit de cuvinte, dar poate ca si cuvintele s-au folosit de noi. Le-am permis cuvintelor sa se foloseasca de noi si sa schiteze un tablou afectiv al parintilor nostri. Parintii nostri nu ies mereu bine din povestile care au ajuns in aceasta carte, dar nici noi, copiii lor, nu am iesit de fiecare data bine din toate interactiunile pe care le-am avut cu ei.

Unii dintre noi inca incercam sa o scoatem la capat cu ajutorul terapiei sau prin alte tehnici de sine personale. Dintre toate persoanele cu care cineva are de-a face intr-o viata, parintii sint persoanele cu cel mai mare potential traumatic. - Iulian Tanase, coordonator Ce stim despre parintii nostri este una dintre cele mai sincere si mai autointerogative carti.

O carte care analizeaza relatia dintre parinti si copii, cei noua coautori ai cartii raspunzand sincer la un set de intrebari despre parinti, ca intr-un joc. Un chestionar la capatul caruia, pagina dupa pagina, cartea devine o radiografie a relatiei dintre copii si parinti in zilele noastre. Un carusel de emotii care va obliga cititorul sa intre si el in joc, raspunzand, in acelasi timp cu autorii la intrebarile pe care cartea le pune.

Ce e aceasta carte? Aceasta carte e un joc, un joc al adevarului, al memoriei si al iubirii. A avut forma unui card game pe care l-am jucat, fara rest, toti participantii.

Am raspuns cu totii la toate intrebarile. Nu am nici o indoiala ca e o carte sincera, curajoasa, generoasa. Sint multe povesti de viata in aceasta carte.

Autorii sint, totodata, si naratori, si personaje. Personajele principale sint parintii nostri, insa nu e sigur ca noi, copiii lor, sintem mereu personaje secundare. Aceasta carte nu este un experiment literar, nici macar nu e literatura, caci nu ne-am propus sa facem literatura.

Aceasta carte nu este una scrisa, ci o carte transcrisa, dupa ce mai intii a fost una vorbita. Am inregistrat totul, aproape noua ore. Ne-am folosit de cuvinte, dar poate ca si cuvintele s-au folosit de noi.

Le-am permis cuvintelor sa se foloseasca de noi si sa schiteze un tablou afectiv al parintilor nostri. Parintii nostri nu ies mereu bine din povestile care au ajuns in aceasta carte, dar nici noi, copiii lor, nu am iesit de fiecare data bine din toate interactiunile pe care le-am avut cu ei. Unii dintre noi inca incercam sa o scoatem la capat cu ajutorul terapiei sau prin alte tehnici de sine personale.

Dintre toate persoanele cu care cineva are de-a face intr-o viata, parintii sint persoanele cu cel mai mare potential traumatic. - Iulian Tanase, coordonator