Când voi pleca, voi fi mai aproape de voi

Asemenea unui mare luceafar de dimineata si purtator al unor harisme mai presus de fire, Cuviosul Porfirie ramane farul duhovnicesc prealuminat si locasul cel inmiresmat al Sfantului Duh care va indruma peste timp nenumarate generatii viitoare. Calauza, sfetnic, dascal si pastor neratacit al miilor de suflete de oameni saraci si bogati, celebri si nestiuti, educati si nestiutori de carte, Sfantul Porfirie calatorea in timp si in spatiu, invingand toate legile fizicii. Reducand la zero distantele, ajungea la cealalta margine a planetei, in adancurile marii, in strafundurile pamantului, in abisul celest, in nemarginirea spatiului cosmic… pretutindeni!

Si vedea totul, fara sa-i ramana nimic ascuns… Sub insuflarea Sfantului Duh „alerga” in viitor si prezicea, constient de raspunderea sa, cele ce aveau sa vina, iar scopul sau nu era altul decat zidirea sufletelor in Hristos. Ca un bun pastor preschimba sufletele omenesti si le aducea la pocainta, spre a le calauzi la Hristos, atingea si vindeca, facea de la distanta semnul crucii si tamaduia, inalta o rugaciune si ea se implinea. Cu putine cuvinte, aprindea flacara dumnezeiasca in inimile oamenilor.

Nu certa, ci imboldea tainic, insufletea, trezea dragostea de Dumnezeu.