Cand ingerii iubesc

Cand ingerii iubesc este cartea de debut a scriitoarei R.G. PATRASCU. O poveste despre dragoste si misticism, impletite incantator intr-o naratiune construita prin descrierea alternativa a intamplarilor din carte prin ochii celor doua personaje principale - Ema si Ilian -, redand interpretarile lor subiective si complet diferite asupra acelor intamplari.

Ema e studenta in anul al III-lea la Medicina, cu o viata sentimentala in ruine, dar altfel cat se poate de normala, o viata ce nu lasa sa se-ntrevada ca in ea si-a facut loc un inger Razboinic din Ordinul Puterilor. Ilian i-a devenit Protector dintr-o intamplare si cu fiecare aparitie langa Ema, trupul sau de om il tradeaza, iar ingerul intelege din ce in ce mai clar ca s-a indragostit de fata si ca nu poate face nimic sa schimbe asta. Spera doar ca umbra timpului sa fie blanda cu el si sa-i atenueze intensitatea sentimentului, lasandu-i mintea incet, incet din nou libera.

Fragment: “Brusc zgomotul se opri si o liniste grea se asternu peste tot si toate. Ilian avu sentimentul ca insusi timpul a inghetat in asteptare si odata cu el chiar lumea materiala de dincolo de Granita. Nici macar frunzele nu mai fosneau in copaci.

Dupa care totul reporni ametitor. O explozie teribila izbi scutul de energie al Razboinicilor, deformandu-l si contorsionandu-l de parca ar fi fost o bucata de tabla subtire. Ii urmara lovituri puternice, cadentate, ce vuiau in el, gata sa-l strapunga.

Ilian le resimti din plin, corzile de energie transferand soc dupa soc catre fiecare dintre Razboinici. Si totusi scutul rezista, in ciuda tensiunilor fenomenale la care era supus. Balanta fortelor se rasturna insa dintr-odata.

Din adancurile padurii, Ingerii simtira in Quidum amprentele a sute de Demoni ce se apropiau rapid de ei si valuri uriase de Sintra ii invaluira in curand din toate partile. Izbiturile din scut se intetira si ele, subtiind, in locurile in care loveau, stratul de energie protectoare. Puterile intelesesera deja ca Raul de dincolo de el nu trebuia lasat sa iasa in lume cu nici un pret.

Trebuiau stavileasca acum, cat era prizonier al fortelor Vortexului, pana sa fie capabil sa-si arunce intreaga putere in lupta. Scutul trebuia sa reziste, mai presus de orice. Asa ca ramasera nemiscati, asteptand atacul Demonilor, ale caror urlete umpleau acum atmosfera, crescand in intensitate cu fiecare secunda care trecea.

Cand Sursele lovira in sfarsit, un nor infernal de Sintra se revarsa peste cercul de lumina al Razboinicilor, acoperind complet scutul si pe ingeri odata cu el. Acum ei era prizonierii, prinsi fara vreo sansa de evadare intre forta uriasa pervertita, gata sa scape din maruntaiele intunericului si armata de Demoni ce-i inconjurase. Dar ca sa legi un Razboinic era nevoie de o forta foarte mare.”