Calea europeana a Republicii Moldova

Volumul reuneste, sub coordonarea prof. doctor Sorin Bocancea si prof. doctor Radu Carp, contributiile unui numar de 40 de specialisti din diverse domenii (stiinte sociopolitice, mass-media, arte) avand ca tema evolutia postcomunista a Republicii Moldova si perspectivele care se profileaza in vederea aderarii si integrarii sale in Uniunea Europeana, pe fondul clivajului evident care exista in clasa politica de la Chisinau, care trimite electoratul intr-o perpetua confuzie.

Un alt aspect important abordat in carte este fenomenul central care, pana acum, a compromis traiectul european al Moldovei: coruptia. Fragment din lucrare: „De multa vreme, constat faptul ca Republica Moldova este o tara a jumatatilor de masura si a paradoxurilor: se proclama independenta, desi majoritatea populatiei sale nu crede in aceasta independenta; in scoli se preda limba romana, iar in Constitutie este stipulata ca limba de stat „limba moldoveneasca"; invatam istoria romanilor de peste 20 de ani, dar continuam sa ne etalam drept moldoveni, ceva distinct de romani; avem un statut de „neutralitate" stipulat prin Constitutie, dar in realitate o parte a tarii este ocupata militar de armatele ruse; avem doua Biserici Ortodoxe care se ciocnesc cap in cap si se intreaba cui apartin; avem doua sarbatori de Craciun si doua de Anul Nou, iar la fiecare data importanta a istoriei noastre avem cel put.in doua interpretari antagoniste, care incearca sa ne demonstreze ca 1812, 1918, 1940 sau 1945 au fost fie „eliberare", fie „ocupatie". Cel mai comic, dar in esenta tragic, este faptul ca, fiind ancorati intr-o structura de sorginte euro-asiatico-ruso-sovietica (CSI), incercam sa le demonstram tuturor ca vrem sa devenim parte integranta a unui construct european-occidental ce are ca expresie politica Uniunea Europeana.

In incercarea de a raspunde ce suntem in realitate, ajung la concluzia ca moldoveanul nostru este un fel de Ianus Bifrons, care poate vorbi deopotriva “limba moldoveneasca" si limba romana, poate fi deopotriva „moldovean" si roman, iar intr-un cadru mai extins, poate fi deopotriva ruso-sovietic si european. In ultima instanta, aceste dihotomii ale moldoveanului ascund paradigma fundamentala a existentei sale, el nefiind decis daca apartine civilizatiei europene (occidentale) sau celei ruse (euro-asiatice). Si asta pentru ca moldoveanul „independent" de dupa 1991 nu a reusit transformarea sa din homo moldovanus sovietic in roman si din homo sovieticus in european.

De ce ar fi avut nevoie de o astfel de transformare? Pentru ca romanii sunt, prin definitie, un popor european, la fel cum fundamentele culturii si civilizatiei romanesti sunt de sorginte europeana.”