Boala Ca Metafora

In 1978 Susan Sontag scrie Boala ca metafora, o lucrare clasica, descrisa de Newsweek ca "una dintre cele mai eliberatoare carti ale vremii sale.” Sontag demonstreaza ca metaforele si miturile create in jurul bolilor terminale, cu precadere in jurul cancerului, contribuie considerabil la suferinta pacientilor si, adesea, ii impiedica sa urmeze tratamentul necesar. Demistificand decrierile aluzive ale cancerului, Sontag il descrie exact ca ceea ce este: o boala. Cancerul, sustine ea, nu este un bluestem, nu este o pedeapsa, in mod cert nu este o rusine si poate fi adesea vindecabil daca este urmat un tratament bun.

Aproape un deceniu mai tarziu, odata cu raspandirea unei alte boli stigmatizate, supraincarcata de mistificari si metafore punitive, Sontag scrie o continuare pentru Boala ca matafora si extinde argumentele asupra pandemiei SIDA. Aceste doua eseuri, Boala ca metafora si SIDA si metaforele sale, publicate impreuna in acest volum, au fost traduse in numeroase limbi si au influentat considerabila modul de a gandi al personalului medical si, totodata, au ajutat si imbunatatit viata a mii de pacienti si ale celor ce-i ingrijesc. Nascuta in Manhattan (16 ianuarie 1933), Susan Sontag este unul dintre cei mai influenti critici culturali ai Americii moderne.

Contributiile sale in literatura, filozofie, regie si activism politic, desi adesea controversate, constituie repere solide in argumentarea libertatii de expresie. Lucrarile sale publicate, traduse in 32 de limbi, includ patru romane – The Benefactor, Death Kit, The Volcano Lover si In America –, un volum de nuvele, I Etcetera, o serie de piese de teatru, printre care Alice in Bed si Lady from the Sea, si colectiile de eseuri Despre fotografie, Boala ca metafora. SIDA si metaforele sale, Impotriva interpretarii, Privind la suferinta celuilalt, At the Same Time si Where the Stress Falls.