Balchis 2000. Parola: Dumnezeu

„Poate vreodata sa-mi plateasca durerea pe care am trait-o pe acest pamant? Ranile, torturile, pierderea celor dragi, decaderile si suferintele pe care le-am indurat timp de mii si mii de ani? Am fost decapitat, schilodit, vandut ca sclav, falit si muritor de foame.

M-au mancat viermii de viu, m-au sfartecat fiarele, m-a ucis apa, aerul, focul si pamantul. De furie, am ucis fara motiv, am umilit din ura, de frica, pentru aur si bani. Am facut atatea ca Judecata din urma nu stiu cum m-ar mai putea exonera de pedeapsa.

Am decis dupa atata timp sa ma intorc la Cer. De ce? Sunt, oarecum, un mercenar spiritual si o fac pentru ca nu pot fi singur.

In lumea asta creata de El nu poti sa fii decat ori de o parte, ori de alta. Si, cum demonul nu-mi place deloc, l-am ales pe El din lipsa de altceva. Daca exista varianta sa raman singur in univers sau in lumea spirituala, as fi ales-o.”