Astrofizica pentru copii grabiti

Bestseller # 1 New York Times ghidul pentru cunoasterea Universului al lui Neil de Grasse Tyson, acum intr-o versiune pentru tinerii cititori Care este diferenta dintre o stea si o supernova? Ce intelegem prin materie si materie intunecata? Ce inseamna sa ai o „perspectiva cosmica"?

Pornind de la principiile de baza ale fizicii si ajungand la intrebarile esentiale despre natura spatiului si a timpului, celebrul astrofizician si cercetator Neil deGrasse Tyson explica pe indelete misterele cosmosului, transformandu-le in povesti fascinante. Astrofizica pentru copii grabiti descrie cu umor si inteligenta legile fundamentale si tainele universului nostru. Ghidul de fata, ilustrat de Gregory Mone, cuprinde fotografii color, desene si explicatii amanuntite, care ne ajuta sa intelegem pana si conceptele cele mai incalcite.

Neil de Grasse Tyson este un faimos astrofizician american, cercetator asociat in cadrul Departamentului de Astrofizica al Muzeului American de Istorie Naturala si directorul Planetariului Hayden. De asemenea, este gazda emisiunii TV Star Talk si autorul a numeroase lucrari de specialitate, printre care bestsellerul New York Times Astrofizica pentru cei grabiti (Editura Trei, 2017). Locuieste in New York.

Gregory Mone este coautor, impreuna cu Bill Nye, al seriei Jack si Geniile (la Editura Pandora M au aparut primele doua volume ale seriei, Jack si Geniile: La capatul lumii si Jack si Geniile: In adancurile marii albastre). Fragment din cartea "Astrofizica pentru copii grabiti" de Neil de Grasse Tyson, Gregory Mone "Apa inmagazinata inauntrul rocilor care alcatuiau tanara noastra planeta fierbinte a fost eliberata si azvarlita in aer. Pe masura ce Pamantul se racea, apa a cazut inapoi pe suprafata planetei, sub forma de ploaie, dand treptat nastere oceanelor.

Inauntrul acestor oceane, printr-o metoda pe care n-am reusit inca s-o dibuim, niste molecule simple s-au unit unele cu altele si s-au transformat in viata. Oamenii sunt fiinte aerobe, adica au nevoie de aer bogat in oxigen. Actorii principali din aceste oceane timpurii erau simple bacterii anaerobe - forme de viata microscopice care nu au nevoie de oxigen pentru a supravietui.

Din fericire, acele bacterii anaerobe produceau oxigen, pompandu-l in aer, deci umpland atmosfera cu elementul acela de care noi, oamenii, vom avea nevoie pana la urma ca sa ne mearga bine. Aceasta noua atmosfera bogata in oxigen a permis aparitia tot mai multor forme de viata din ce in ce mai complexe. Dar viata e o chestie fragila.

Din cand in cand, apar comete imense si asteroizi, care se izbesc de planeta noastra si fac niste stricaciuni enorme. In urma cu 65 de milioane de ani, un asteroid cu greutatea de lo bilioane de tone s-a lovit de ceea ce este astazi peninsula Yucatan din Mexic. Roca spatiala a facut o gaura in suprafata Pamantului cu un diametru de aproximativ 200 de kilometri si adanca de aproximativ 20 de kilometri.

Impactul, impreuna cu praful si bucatile de stanca pe care le-a aruncat in atmosfera, a dus la disparitia aproape tuturor fiintelor vii de pe Pamant, inclusiv a faimosilor dinozauri uriasi. Extinctie. Sfarsitul absolut al existentei unei fiinte sau forme de viata.

Dar aceasta catastrofa le-a permis sa prospere mamiferelor din care ne tragem, in loc sa fie mai departe gustari intre mesele principale pentru Tyrannosaurus rex. Dintre aceste mamifere, cele dotate cu un creier mai mare, pe care le numim primate, au evoluat pana ce s-a desprins din ele o specie ( Homo sapiens) indeajuns de desteapta incat sa inventeze metode si instrumente de cunoastere - si sa-si dea seama care a fost originea universului si cum a evoluat el."