Asasinarea arhiducelui

In vara anului 1914, trei mari imperii dominau Europa: Germania, Rusia si Austro-Ungaria. Patru ani mai tarziu, ele au disparut in haosul Primului Razboi Mondial. Un anumit eveniment a fost cel care a generat conflictul, iar in centrul sau s-a aflat o tragica si romantica poveste.

Atunci cand mostenitorul austriac, arhiducele Franz Ferdinand, s-a casatorit din dragoste, impotriva dorintelor imparatului, el si sotia sa, Sophie, au fost umiliti si marginalizati, dar au ramas devotati unul altuia si copiilor lor. Cele doua gloante trase la Sarajevo nu numai ca au incheiat povestea lor de dragoste, dar au dus la razboi si la un secol de conflicte. Plasata pe fundalul unei vieti traite intr-un mediu plin de stralucire, Asasinarea arhiducelui combina istoria regala cu elemente de romantism si crima politica intr-un portret tulburator de la sfarsitul unei ere.

La peste o suta de ani de la eveniment, se dezvaluie adevarul surprinzator din spatele asasinatelor de la Sarajevo, inclusiv complicitatea sarbilor, i se examineaza zvonurile despre conspiratie si neglijenta oficialilor guvernamentali. Contestand un mit care dureaza de un secol, Asasinarea arhiducelui este povestea unei iubiri distruse de crima, revolutie si razboi. Un studiu al vietii private si al celei politice, care schimba viziunea asupra acestei teme, o lectura recomandata.

- Library Journal Fragment din volumul "Asasinarea arhiducelui" de Greg King si Sue Woolmans: „1913 a debutat plin de promisiuni. Parea, spunea cineva, „epoca de aur a sigurantei”. Europa aristocratica se bucura inca de prosperitate, onoare si traditie.

In Rusia, Romanovii celebrau 300 de ani pe tron; la Berlin, singura fiica a kaizerului se casatorea intr-o ceremonie grandioasa, la care se stransesera verii din familiile europene regale extinse, la un ultim, nebanuit ceremonial fastuos. Dar lucrurile se schimbau incet, incet. Vechea lume, atent ordonata, se modifica: automobile at aspiratoare, ragtime si art nouveau, Isadora Duncan si cupluri indraznete dansand noul tangou.

Doamne in rochii elegante continuau sa valseze cu ofiteri in uniforme distinse, iar marii duci si printi pierdeau averi in cazinourile aurite din Monte Carlo, insa scufundarea Titanicului cu un an in urma zguduise atitudinile de inertie caracteristice privilegiilor de clasa. Pentru barbatul care isi imagina domnia viitoare marcata de reorganizarea drastica a imperiului sau, trecerea subtila a unei epoci spre cealalta parea plina de posibilitati. Franz Ferdinand era inca tanar: implinise 50 de ani in luna decembrie a acelui an.

Pentru a marca ocazia, a facut ceea ce era pentru el aproape de neconceput si, intr-o rara concesie facuta opiniei publice, a autorizat scrierea unui fel de biografie. Aceasta a luat forma unei editii speciale, ilustrate, a periodicului vienez Osterreichische Rundschau, numita Erzherzog Franz Ferdinand, Unser Thronfolger. In cadrul acesteia, o serie de eseuri, scrise de apropiatii sai si aprobate de arhiduce, ofereau publicului curios ample expuneri despre tineretea sa, cariera militara, calatoria in jurul lumii, pasiunea pentru vanatoare si arhitectura, ca si fotografii cu sotia si copiii, in ipostaze relaxate din viata personala.

Dinaintea arhiducelui parea sa se astearna un viitor indelungat, viitor in care avea sa urce in cele din urma pe tron, ajungand in pozitia de a preschimba radical componenta Austro-Ungariei. Cu trecerea anilor devenise robust, silueta sa candva subtire transformandu-se intr-una solida, dand impresia de forta, nu de kilogratne in plus."