Arta agilitatii pentru pian

Lucrarea prezinta 6 caiete, cu indicatii de studiu. Carl Czerny (Viena, 1791 —1857), a fost pianist, pedagog si compozitor austriac. Elev al tatalui sau si al violonistului Wenzel Krumpholz, apoi al lui Beethoven, canta la 3 ani la pianoforte, compunea la sapte, iar la zece ani putea interpreta din memorie un amplu repertoriu.

La 15 ani, avea el insusi discipoli printre care se va numara mai tarziu si pianistul german Liszt. Catalogul sau componistic numara peste o mie de lucrari: simfonii, concerte, muzica de camera, variatiuni (printre care cele pentru pian si orchestra pe Imnul imperial de Haydn), 24 de mise, patru recviemuri, in jur de 300 de graduale si ofertorii, aceasta fara a pune socoteala nenumaratele aranjamente si transcriptii, reflexe ale unei epoci de inalta virtuozitate pianistica. Toate aceste lucrari au cazut in uitare, dar productia lui didactica ramane si astazi la baza oricarei educatii pianistice.

Fragment: " Caietul I Not? la studiul nr.1 Se recomand? s?

se lucreze acest studiu ?i în transpozi?ia lui do diez major, concomitent cu studiile 1 ?i 2 din culegerea „Gradus ad Parnassum" de Clementi, care trateaz? acelea?i probleme tehnice. în transpozi?ia lui do diez major se va p?stra aceea?i digita?ie, pozi?ia mâinii ffind determinat?

de a?ezarea degetelor 1 ?i 5 la marginea clapelor negre ?i a degetelor 2, 3, 4 între acelea?i taste. Not? la studiul nr.

2 Studiul trateaz? problema arpegiilor mari ?i mici. El trebuie folosit ca punct de plecare în asimilarea acestora.

Se recomand? s? se lucreze fiecare arpegiu pe întinderea a patru octave.

Aici, ca ?i în studiul anterior, autorul acord? o însemn?tate egal? ambelor mâini, problemele tehnice specifice punându-se în aceea?i m?sur?

pentru dreapta ca ?i pentru stânga. Pentru insu?irea temeinic? a principiului tehnic general, a se vedea stucliile 10,12 ?i 19 din caietele Studii de agilitate op.

299. Not? la studiul nr.

3 Pentru a se ob?ine velocitatea necesar? realiz?rii acestui studiu se va acorda o aten?ie deosebit? egalit??ii în articularea degetelor.

Not? la studiul nr. 4 In realizarea studiului de fa??

se va urm?ri atât precizia cât ?i nuan?area vocii superioare (acest studiu urm?re?te egalizarea posibilit??ilor tehnico-muzicale ale ambelor mâini). Not? la studiul nr.

5 Realizarea acestui studiu va putea fi considerat? deplin? când se va ob?ine o absolut?

egalitate a mâinilor, în mi?c?ri paralele. Scopul tehnic al studiului de fa?? este înt?rirea maxim?

a degetelor ambelor mâini. (...) "