Arhipelag. Pagini de critică și comparatistică literară

Volumul de fata cuprinde o serie de recenzii, cronici, eseuri, comentarii publicate cu precadere in revistele "Apostrof", "Tribuna" si "Vatra", in intervalul 2010-2015, dar si cateva abordari critice razletite prin alte locuri, in acelasi rastimp. Scopul cartii este acela de a grupa toate aceste texte si de a le pune intr-un dialog din care sa rezulte intai de toate o imagine lamuritoare, desi partiala, pentru gustul meu estetic si pentru competentele mele interpretative; daca cititorul ar putea desprinde de aici si tabloul - fie el subiectiv, fragmentar - al literaturii romane din perioada respectiva, autorul cartii de fata s-ar simti cu atat mai implinit. Nu trebuie insa pierdut din vedere faptul ca a face cronica literara presupune inclusiv a practica o lectura impusa de circumstante (in sensul in care, se stie, nu cronicarul isi alege cartile, ci cartile isi aleg cronicarul, dupa cine stie ce capricii ale hazardului, dupa cine stie ce imprejurari iscate in interiorul redactiilor literare).

M-am aflat si eu, uneori, in aceasta situatie, dar, in general, mi-am pastrat libertatea de a-mi selecta singur cartile sau temele de cercetare, pe taramul eseului ori al articolului de sinteza, mai cu seama, ajungand pana la a scrie despre cartea de(spre) filosofie sau despre literatura patristica... Volumul de fata cuprinde o serie de recenzii, cronici, eseuri, comentarii publicate cu precadere in revistele "Apostrof", "Tribuna" si "Vatra", in intervalul 2010-2015, dar si cateva abordari critice razletite prin alte locuri, in acelasi rastimp. Scopul cartii este acela de a grupa toate aceste texte si de a le pune intr-un dialog din care sa rezulte intai de toate o imagine lamuritoare, desi partiala, pentru gustul meu estetic si pentru competentele mele interpretative; daca cititorul ar putea desprinde de aici si tabloul - fie el subiectiv, fragmentar - al literaturii romane din perioada respectiva, autorul cartii de fata s-ar simti cu atat mai implinit.

Nu trebuie insa pierdut din vedere faptul ca a face cronica literara presupune inclusiv a practica o lectura impusa de circumstante (in sensul in care, se stie, nu cronicarul isi alege cartile, ci cartile isi aleg cronicarul, dupa cine stie ce capricii ale hazardului, dupa cine stie ce imprejurari iscate in interiorul redactiilor literare). M-am aflat si eu, uneori, in aceasta situatie, dar, in general, mi-am pastrat libertatea de a-mi selecta singur cartile sau temele de cercetare, pe taramul eseului ori al articolului de sinteza, mai cu seama, ajungand pana la a scrie despre cartea de(spre) filosofie sau despre literatura patristica...