Argintul preschimbat

Carte distinsa cu Premiul Locus 2019 Carte finalista Premiil Nebula si Premiul Hugo In topul celor mai bune carti ale anului pentru: The New York Times NPR Time Vulture Library Journal The New York Public Library Miryem provine dintr-o familie de camatari, dar incapacitatea tatalui ei de a recupera datoriile ii aduce familia in pragul saraciei. Asa ca Miryem trebuie sa preia initiativa si devine imuna la incercarile satenilor de a o imbuna. Cand bunicul ei ii imprumuta o punga cu banuti de argint, Miryem se intoarce cu ea plina de aur.

Dar reputatia ca poate transforma argintul in aur ii aduce mai multe necazuri decat bucurii, mai ales cand destinul ei se leaga de cel al creaturilor de gheata care bantuie padurile si al caror rege vrea s-o exploateze din motive ce-i raman lui Miryem necunoscute. Un basm perfect, un roman plin de substanta, de idei si de personaje, cu vastitatea tolkiana si cu empatia fata de bucuria vietii pe care o gasim la Ursula K. Le Guin.

- The New York Times Book Review Superba, complexa si magica. Genul de carte in care vrei sa traiesti pentru totdeauna. - Publishers Weekly …urmeaza traditia povestilor populate de personaje de basm descrise ca persoane reale, de printese puternice care iau decizii autentice.

Dar cartea nu numai ca pastreaza traditia, ci o si duce mai departe. - Vox Fragment din volumul "Argintul preschimbat" de Naomi Novik: "- De unde faci rost de asemenea argint? a cerut sa afle ducele.

Nu-i material obisnuit. Isaac a sovait o clipa, apoi s-a uitat spre mine, iar ducele i-a urmarit privirea. - Ei bine?

Am facut, la randul meu, o plecaciune cat mai adanca, dar nu - atat de adanca, incat sa nu ma pot ridica la loc. - Argintul mi-a fost dat de unul dintre Stravechi, Inaltimea Voastra. Vrea sa i-l schimb in aur.

Mi-era teama ca n-o sa ma creada. Ochii lui s-au oprit asupra mea ca doua greutati, dar nu a spus ca vorbesc prostii, nici nu m-a facut mincinoasa. S-a uitat inca o data la colier si a mormait: - Si ti-ar placea s-o faci cu aur din punga mea, vezi bine.

Cat argint din acesta vei mai primi? Imi facusem griji din pricina asta, anume ca Stravechiul imi va aduce si mai mult argint data viitoare, si ce as fi facut cu el daca s-ar fi intamplat asa ceva: intaia oara sase, a doua oara saizeci; cum as fi putut face rost de sase sute de galbeni? Am inghitit nodul din gat si am rostit: - Se prea poate sa primesc mai mult.

Mult mai mult. - Hm! a facut ducele si s-a uitat din nou cu luare-aminte la colier.

Apoi a intins mana intr-o parte, a luat un clopotel si a sunat. Servitorul a reaparut in prag. - Mergi si-i spune Irinei ca am nevoie de ea aici!

a poruncit, iar servitorul a facut, supus, o plecaciune. Am asteptat pret de cateva minute, nu foarte mult, dupa care pe usa a intrat o fata. Era poate cu un an mai tanara decat mine, subtirica si sfioasa, in vesmant simplu, din lana cenusie, pe gat, fara zorzoane, cu un val subtire, de matase cenusie petrecut gingas pe dupa ceafa.

Insotitoarea ei i-a calcat de urme - o femeie mai in varsta, aruncandu-ne mie si mai ales lui Isaac priviri manioase. Irina a facut o plecaciune fara sa-si ridice ochii din pamant. Ducele s-a ridicat cu colierul in mana si i l-a pus in jurul gatului.

Apoi s-a dat trei pasi inapoi si s-a oprit sa o priveasca. Nu era neaparat draguta, as fi spus, ci mai degraba obisnuita, cu deosebirea ca parul il avea lung, bogat si lucitor; dar acest amanunt nu mai avea nicio insemnatate cand purta colierul. Nici macar nu-ti puteai desprinde ochii de la ea, cu insasi iarna imbratisandu-i gatul si licarul argintiu jucandu-i in val si in ochii negri pe cand se privea in oglinda de pe peretele salonului.

- Ah, Irinuska! a murmurat aprobator insotitoarea fetei. Ducele a incuviintat din cap.

Si nu si-a indepartat privirea de la fiica lui cand a spus: - Ei bine, giuvaiergiule, ai noroc. O sa primesti o suta de galbeni pentru colier, iar urmatorul lucru pe care o sa mi-l fauresti o sa fie o coroana demna de capul unei regine, ca zestre pentru fiica mea; si o sa primesti o suta de galbeni inzecita cand am s-o vad purtand-o pe frunte.”