Am îndrăznit să îl aștept

Draga cititorule, [...] Indiferent ca esti un El sau o Ea, tanar, adolescent sau aflat in perioada de maxima inflorire sentimentala, sau in cea de debut... Cred cu tarie ca fiecare dintre noi are si este o "poveste de viata" care, cu siguranta, merita a fi cunoscuta, impartasita... fie ca nu toti activam curajul si darul de fi asemenea unei carti, cu filele la vedere, fie nu consideram ca povestea noastra e suficient de valoroasa pentru a-si asterne cu grija randurile.

Imi doresc inspiratie si har, forta de a te pune pe ganduri, de a te sensibiliza, prin unele pasaje, reflectii, referinte care inclusiv pe mine m-au ajutat sa imi consolidez propria viziune despre iubire, reflectii si emotii pe care am ales sa le impartasesc. Am ales pentru ca am (re)invatat sa indraznesc si, cu siguranta, poate fi si pentru tine o autoreflectie, un exercitiu spre a indrazni mai mult... Am ales sa initiez acest demers, proiect de suflet, cum imi place sa ii spun, pentru a integra si uniformiza o serie de experiente semnificative, traite pana la acest moment, un pas atat de necesar, cumva si cu un rol psihoterapeutic, intr-un moment in care simt cum se separa, ca tarmul de mal, prima parte a existentei mele, in care lucrurile se intamplau, fara sa fiu prezenta cu adevarat, constienta de impactul acestora in viata mea, de ceea ce va urma, de etapa asa-zis de maturitate, asumatii, constienta.

- Daniela Anton Fragment din cartea "Am indraznit sa il astept" de Daniela Anton: "Unele persoane intra in viata noastra cu darul unui imens potential de Iubire. Depinde doar de noi daca suntem pregatiti si dispusi sa lucram pentru transformarea acestui potential in realitate. Asa cum i se intamplase in cazul primei ei legaturi speciale cu Carlo, tipul italian, cu care se intersectase in anul in care a locuit in Italia, mai exact in Siena, un superb orasel din regiunea Toscanei.

Se cunoscusera la inceputul lunii decembrie 2012, fiind genul acela de iubire adolescentina, pura, Insotita de gesturi frumoase, simple, facute din suflet, asa cum nimeni nu o mai facuse pana atunci. Erau primii germeni ai iubirii in viata ei. Gesturi care ar fi onorat fiecare tanara si ar fi facut-o sa pluteasca, relatia romantica avand un potential imens de Iubire, asa cum, ulterior, constientizase.

Astepta perioada de weekend cu nerabdare, pentru a petrece momente de suflet alaturi de el, simtea ca ii intelege deopotriva si sufletul, si acesta era unul din cele mai importante lucruri pentru ea. Avea disponibilitatea emotionala si mentala deopotriva, un suflet armonios si rabdator si simtea ca face lucrurile din suflet, fiind atent la detalii, cautand sa o surprinda de fiecare data cu un gest, cu o noua surpriza. Trecuse ceva timp de la aceasta experienta si, pana in acest moment, constatase ca unele detalii s-au mai estompat, dar cele de impact, de suflet, nu.

Oricum, merita din plin efortul de a si le reaminti, onorandu-le in acelasi timp. Era doar cu doi ani mai mare decat ea, dar avea acea maturitate a sufletului, o fire usor romantica, era atent la orice dorinta, mai mica sau mare pe care o avea, bineinteles rezonabila. Niciodata nu fusese genul de femeie care sa pretinda exagerat.

Asta i-a stat intotdeauna in caracter, sa nu profite cumva de disponibilitatea cuiva, indiferent de relatia in care s-ar fi aflat cu acea persoana. Unul din primele momente ale conturarii raportului de cunoastere a fost prilejuit prima data de slujba din seara de Craciun, intr-o biserica deosebita din zona San Domenico, aflata in centrul orasului."