Ajută-te singur în caz de anxietate socială

Cu totii purtam mai multe masti si jucam diferite roluri pe parcursul existentei noastre sociale, cu scopul de a obtine aprobarea celor din jur. Emotiile precum jena, vina si rusinea sau timiditatea sunt esentiale pentru stabilirea si mentinerea relatiilor interumane. Ele ne determina sa ne comportam moral si adecvat din punct de vedere social.

Datorita lor ne straduim sa reusim in diverse domenii, creandu-ne o imagine buna in ochii celorlalti oameni. Dar unii dintre noi se simt permanent monitorizati si examinati in societate. Traiesc intalnirea fata in fata cu convingerea ca sunt priviti si judecati.

Se tem ca nu sunt cum ar trebui sa fie de fapt. Uneori, aceste emotii sunt insotite de caracteristicile comportamentale ale anxietatii, precum tendinta de evitare sau reactia de alerta prin activarea sistemului nervos vegetativ. Anxietatea sociala este conceptul care reuneste sub umbrela sa diversele stari anxioase declansate intr-un context social si asociate cu rusinea, jena si timiditatea.

Daca suferi de anxietate sociala, iar acest lucru iti afecteaza relatiile cu ceilalti oameni, cartea doctorului Radu Vrasti te poate ajuta sa identifici originea problemelor tale. Vei invata apoi cum sa le gestionezi, pas cu pas, astfel incat viata ta sociala sa curga lin si fascinant. Lucrarea cuprinde mai multe instrumente ajutatoare: tabele, grafice si casete recapitulative.

Autorul prezinta detaliat si cazuri concrete ale persoanelor care s-au eliberat de anxietate sociala urmand programul lui de sprijin. Fragment: “Lumea moderna a adus si conceptia prin care individul a fost facut responsabil de ce se intampla cu el, iar lumea lui interna, subiectivitatea, a devenit doar laboratorul in care se naste alienarea si suferinta. Apoi psihiatria s-a biologizat, postuland faptul ca diferitele simptome, diferitele expresii ale realitatii tulburarii mentale pot fi exprimate doar in termenii unui singur mod de cunoastere, cel biologic, iar cauzele bolilor psihice sunt peste tot aceleasi, pentru ca oamenii sunt peste tot aceiasi.

Deci bolile psihice pot fi privite ca universale! Aceasta a determinat in mare masura si modul in care vorbim si gandim despre not insine. Astfel, multe dintre suferintele noastre emotionale sunt astazi privite ca dezordini biochimice ale creierului.

Mai mult decat atat, prin acest limbaj psihiatrul impune propria lui interpretare trairilor pacientului, iar in intalnirea dintre acestia se aude doar vocea expertului, adica cea a psihiatrului. Interpretarea individuala a tulburarii mintale este inlocuita de cea a expertului, aceasta din urma fiind privita ca una valida, indubitabila. In felul acesta se intelege mai usor de ce psihiatrul va privi inclinatia spre timiditate si jena a individului din fata lui ca fiind expresia unei tulburari psihice care se numeste tulburarea de anxietate sociala, lucru ce va prevala in fata interpretarii personale a acestei trasaturi comportamentale.”