Afaceri, muncă și credință

„Cartea de fata se adreseaza asadar deopotriva oamenilor de afaceri cat si celor care nu sunt implicati in afaceri, celor care au experimentat o transformare spirituala a vietii prin nasterea din nou cat si celor care inca nu sunt interesati de valoarea credintei crestine, dar care manifesta interes pentru etica si morala in arena publica si care in mod sincer doresc si viseaza la transformarea in bine a societatii.” Autorul „Dr. Eugen Jugaru se apleaca asupra unui subiect de actualitate despre care s-a scris putin, mai ales de catre autorii romani – subiectul eticii muncii si afacerilor din perspectiva crestina. Autorul pledeaza pentru integrarea principiilor crestine in munca de fiecare zi si in afaceri, cu implicatii pozitive in viata personala dar si a societatii.

Consecvent traditiei crestine penticostale in care a crescut si s-a format, Jugaru subliniaza aspectul pneumatologic al acestei integrari, aratand ca transformarea morala a omului si aplicarea principiilor biblice la lumea afacerilor sunt posibile numai datorita influentei etice a Duhului Sfant asupra omului. O carte extrem de utila pentru pastori si studentii in teologie, dar mai ales pentru oamenii de afaceri care doresc «sa-si plece linistiti seara capul pe perna».” Dr. John Tipei Fragment: “In ultimul timp, s-a acordat o atentie tot mai mare procesului de comunicare interpersonala.

Filosoful german Jurgen Habermas, unul dintre ganditorii de marca ai secolului XX a remarcat beneficiile aduse de societatea moderna, insa a evidentiat ca pentru aceste beneficii s-a platit un pret care a constat in indepartarea oamenilor unii de altii si in pierderea libertatii intr-o societate tot mai birocratizata. Avand in vedere aceasta realitate, solutia propusa de Habermas impotriva fragmentarii sociale precum si pentru pastrarea identitatii personale a fost comunicarea sau, dupa cum el a formulat, „actul comunicational". Pentru o comunicare eficienta, fie cu colegul de munca, fie cu seful, fiecare persoana are nevoie de dezvoltarea in prealabil a abilitatii de ascultare.

Numai dupa ce s-a realizat aceasta faza urmeaza raspunsul din partea interlocutorului si decodificarea sau interpretarea acestui raspuns. O responsabilitate majora a muncitorului este dovedirea loialitatii fata de patron, insa trebuie specificat ca loialitatea fata de acesta nu inseamna ascultare oarba, fara discernamant. Atunci cand un patron ii va pretinde angajatului sa faca un lucru necinstit, sa incalce anumite principii morale, angajatul trebuie sa aiba demnitatea si puterea sa nu fie de acord cu seful sau, chiar daca aceasta atitudine va avea consecinte neplacute asupra sa.

De asemenea, ar fi cu totul imoral ca un patron sa profite de situatia materiala dificila a unui angajat, a carui familie depinde in exclusivitate doar de salariul pe care acesta il castiga, si sa-l forteze sa se comporte incorect sau sa faca declaratii neadevarate invocand principiul loialitatii. Putem spune ca loialitatea angajatului fata de angajator este foarte importanta, insa aceasta loialitate este limitata, deoarece nu poate sa fie promovata sacrificand onestitatea, adevarul si alte principii morale. O alta indatorire de ordin moral a muncitorului este ones-titatea.

Onestitatea intre muncitori este o calitate importanta pentru ca aceasta cimenteaza relatiile colegiale si dovedeste ca o persoana este vrednica de incredere.”