Acelasi mort fara prihana aratat slugilor

As vrea sa plec din tine As vrea sa plec din tine, de tot, dar cum m-as smulge, Cu halci de carne vie, de-a ta, si-atata sange Chiar daca dumnezeii ce ma pandesc din raiuri Jucate la ruleta, mi-ar cere-n mii de graiuri S-o fac, precum barbarii din satele pradate I-as lua de barbi si-as rade de ei pe infundate Hei, voi, ce stiti doar mortii momiti cu zaharelul Sa le-aratati lumina, credinta, nu bordelul Habar n-aveti ca lumea ma are doar pe mine Nemort pe veci, si umbra-mbracata in hermine Degeaba stati la panda c-atata e tot nartul Va amagiti, prieteni, ca ieftin e la spartul Acestui balci, negotul cu carnuri si cu oase Promisiuni de moaste, temei de parastase Iar umbra pomenita mi-e, n-ati ghicit, iubita Venita de niciunde spre-a fi nefericita Ce-mi insoteste pasii prin spini si prin jaratic Iar pentru-a fi usoara s-a dezbarat hieratic De izul de femeie, si-a aruncat, ca lesturi Tot ce avea intr-ansa de om, sunt numai resturi Ficatul tau ne-ajunge, plamanii tai de-asemeni Si inima, prisosul sunt astea toate, semeni In mine, cum esti mester de ingeri in hangare, Semintele de zboruri, nu mergem cu tramcare Pe-acolo printre stele, caci se starneste praful Galbui, eu stiu prea bine ca nici sapirograful Sau nici vreo alta scula n-ar reusi minunea De-a copia iubirea aceasta ca nelumea Iar daca-mi pipai sanii vei dibui cum creste O turla, hai, mai radeti, reci dumnezei, manzeste!...